România intre neorevizionismul maghiar si imperialismul sovietic

Natiunea este o "comunitate umana, cel mai adesea instalata pe acelasi teritoriu, si care poseda o unitate istorica, lingvistica, religioasa, economica, mai mult sau mai putin puternica". Am citat definitia natiunii numai dupa "Larousse", caci celelalte mari eniciclopedii mondiale o reiau in esenta, si am tradus-o cuvant cu cuvant pentru a marca precizia ei.
Prima conditie pentru circumscrierea unei natiuni si prima trasatura a ei este unitatea istorica. In timpurile moderne, din conceptul de unitate istorica s'a desvoltat conceptul de legitimitate istorica, acesta semnificand totalitatea drepturilor pe care le are o natiune in teritoriul in care traieste, inclusiv dreptul de a stapani teritoriul respectiv.

In jurisdictia internationala, legitimitatea istorica a constituit, in multe situatii, factor favorizant in atribuirea unui teritoriu, de catre un for juridic international, unui anumit stat in raport cu alt stat, asa cum a fost cazul Transilvaniei, atribuita Romaniei, in 1920, prin Tratatul de Pace de la Trianon, si in 1947, prin tratatul de Pace de la Paris.

Din pacate, de conceptul de legitimitate istorica s'a profitat si se mai profita inca pentru legitimizarea unei agresiuni teritoriale, indiferent de forma pe care o imbraca aceasta agresiune: direct armata, dictat, arbitraj, etc. Intai se arata sau se incearca sa se arate opiniei publice si, mai ales, conducatorilor de state atotputernice drepturile pretins istorice ale unui stat asupra unui teritoriu apartinand altui stat si, apoi, indiferent daca sunt legale sau nu, indiferent daca exista un consens sau nu, cu bunavointa ori ajutorul unui atotputernic, se trece direct la agresiune, la ocuparea lui.

In Ungaria, in perioada interbelica, impotriva Tratatului de la Trianon, care statua obiectiv pozitia Transilvaniei, a luat nastere un curent revizionist-nationalist-sovin. Momentul culminant al acestui curent revizionist l-au constituit concentrarea armatei ungare, in 1939, la granita cu Romania, tiparirea volumului "Transilvania" de catre Societatea ungara de stiinte, in August 1940, si redactat de un colectiv de autori printre care si primul ministru ungar din acele vremuri, Teleki Pal, si "arbitrajul" de la Viena, din 30 August 1940, facut de prietenii Ungariei, atotputernicii lumii de atunci, Hitler si Mussolini, respectivii si "infaptuirile" lor sfarsind dupa cum se cunoaste. Incercare, dupa tot tipicul, de legitimiare a agresiunii.

In perioada postbelica, in Ungaria comunista a aparut, impotriva Romaniei, intai mai palid, iar in ultima vreme foarte accentuat, un curent neorevizionist. Politica neorevizionista ungara a fost oficializata prin aparitia, in partea a doua a anului trecut, in Editura Academiei de Stiinte a R.P. Ungare, a lucrarii "Istoria Transilvaniei" (Erdely Tortenet). Scrierea, pe parcursul a 2.000 de pagini, incearca sa invedereze pretinsele drepturi istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei. Ca "metode" de cercetare sunt folosite dezinformarea, denaturarea adevarului istoric, falsul istoric, denigrarea poporului roman.

Nu vom insista asupra vaditei falsificari a realitatii istorice si a ignorantei autorilor privind stiinta istoriei, nu vom raspunde cu argumente stiintifice unor descalificati profesional, au facut-o altii de-a lungul multor decenii, inutil insa, caci unui semianalfabet degeaba ise da spre lectura opera lui Kant, de pilda. Oricum nu o va pricepe niciodata. Ne vom opri doar asupra conjuncturii politice din care a rezultat aceasta teorie neorevizionista si alte asemanatoare, la fel de pernicioase integritatii teritoriale a Romaniei.

Agravant si agresiv este faptul ca tiparitura respectiva a fost facuta sub coordonarea directa a ministrului culturii a R.P. Ungara, Köpeczi Bela, ceea ce îi confera un caracter oficial. Totodata, printre autorii de azi se remarca Makkai Laszlo, fascist notoriu, autor si la "Transilvania" din 1940 scrisa pentru Hitler si Mussolini. (In paranteza fie spus, "pregatirea psihologica" a actualei pozitii neorevizioniste a guvernului ungar a fost facuta de asa-zisa emigratie istorica ungara, ceea ce ne intareste banuiala ca persoanele respective din afara granitelor statului ungar sunt in stransa legatura cu guvernul comunist baudapestan).

Conform modului de desfasurare a agresiunii teritoriale, ar urma acum ca Ungaria sa se pregateasca militar si sa gaseasca audienta spre un nou "arbitraj", facut tot de un atotputernic al vremii. Greu nu-i este, pentru ca armata rosie stationeaza in Ungaria (Unguria nemaifiind acum pasalâc otoman, ci sovietic) si pentru ca insusi "fratele" mai mare, Uniunea Sovietica, vadeste pretentii teritoriale asupra Romaniei.

Dupa cum se stie, Basarabia, stravechi pamant romanesc, partea Moldovei dintre Prut si Nistru, smulsa Romaniei prin rapt teritorial de Imperiul tarist si de continuatorul sau, Imperiul sovietic, apartine in prezent U.R.S.S. Intrucat in Moldova romaneasca, dela Carpati pana la Nistru, nu exista decat extrem de putina populatie slava, guvernantii muscali nu au putut desvolta argumentul apartenentei Moldovei lui Stefan cel Mare la Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice pe baza etnicitatii slave. Dar tot dupa cum se cunoaste, o solutie de legitimizare a unei eventuale agresiuni teritoriale pe seama Romaniei au gandit totusi: au elaborat teroria "poporului moldovenesc", ca deosebit de poporul roman.

Pare o stupiditate nemarginita, dar in R.S.S. Moldoveneasca pana si copiii învatã la scoala ca Eminescu, Sadoveanu, Enescu au scris in limba moldoveneasca sau au compus muzica moldoveneasca, faurind o cultura moldoveneasca, nicidecum romaneasca. Se mai invata ca Moldova are o istorie proprie, deosebita de istoria Romaniei. Minutios si cu rabdare, Imperiul sovietic incearca sa formaeze in constiinta popoarelor de sub cisma sa si a lumii politice contemporane ca Moldova intreaga, dintre Carpati si Nistru, constituie o entitate etnica, politica, istorica de sine statatoare. Exact la fel concluzioneaza si neorevizionistii unguri: "Transilvania este o entitate etnica si culturala deosebita in Europa centrala si rasariteana".

Oare intre cele doua "Academii", sovieteca si ungara, sa nu existe nici o legatura? Oare horthistul Makkai si sovieticul Lazarev sa nu fi facut schimb de idei? Oare intre guvernele sovietic si ungar sa nu fie o intelegere prealabila?

Faptele ne arata, indubitabil, ca ne aflam in fata unei actiuni sovieto-ungare conjugate pe seama integritatii teritoriale a Romaniei, ideea care rezulta din cele doua teorii fiind aceeasi: daca Transilvania este o entitate proprie, de ce acest leagan al poporului roman sa mai faca parte din Romania, iar daca intre Carpati si Nistru traieste poporul moldovenesc, de ce sa nu traiasca in totalitate intr'un stat al sau, in R.S.S. Moldoveneasca, de exemplu?

Frontierele de azi ale statelor europene, deci si ale Romaniei, chiar ciuntite, sunt garantate de Tratatul de Pace din 1947, de la Paris. Orice modificare de granite ar duce la ruperea echilibrului european, si asa destul de fragil, si ar periclita pacea lumii. De clauzele Tratatului dela Paris privind frontierele in Europa, cel mai mult a profitat Imperiul Sovietic. Daca Uniunea Sovietica si Ungaria doresc o revizuire a tratatului de la Paris, atunci pretentii similare ar putea avea si finlandezii, polonezii, cehii, romanii si germanii. Fara sa mai vorbim de chinezi si joponezi in Asia.

Sau exemplul istoriei a fost uitat? Realizarea "Optiunii zero" inseamna, implicit, intarirea capacitatii de aparare a statelor vest-europene si printre ele sunt si state dezavantajate teritorial de U.R.S.S.

In "Istoria Transilvaniei", asa-zisii istorici unguri prezinta tãranul român încãltat cu opinci. Este poate singurul adevar istoric pe care-l spun. La 1330, la Posada, ostenii tarani romani au fost incaltati cu opinci, cand au zdrobit armata ungara. La 1848, motii lui Avram Iancu tot opinci aveau in picioare. In 1919, pe Parlamentul din Budapesta, soldatii romani au inaltat Tricolorul si opinca. In Decembrie 1944, in "Operatiunea Budapesta", Corpul 7 Armata Român, a inaintat prin lupte grele pe directia Parlamentului, dar in fata obiectivului a fost scos din front de comandamentul sovietic, deoarece s'a aflat ca militarii romani se pregateau sa mai arboreze pe Parlamentul ungar, inca odata, tricolorul si opinca. Este cineva atat de convins ca nu se mai gãsesc opinci?

Alexandru MARCULESCU